Cap I – Dispoziţii generale ( Art 1 -> Art 6)
Art. 1.
1. Circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor, pietonilor şi a celorlalte categorii de participanţi la trafic, drepturile, obligaţiile şi răspunderile care revin persoanelor fizice şi juridice, precum şi atribuţiile
unor autorităţi ale administraţiei publice, instituţii şi organizaţii sunt supuse dispoziţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.
2. Dispoziţiile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă au ca scop asigurarea
desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia drepturilor
şi intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietăţii publice şi private, cât şi a mediului.
3. Autoritatea competenţă în domeniul circulaţiei pe drumurile publice privind iniţierea şi avizarea unor reglementări,
precum şi aplicarea şi exercitarea controlului privind respectarea normelor din acest domeniu este Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Inspectoratul General al Poliţiei Române.
4. Reglementările privind circulaţia
pe drumurile publice se emit, după caz, de către autorităţile publice centrale sau locale cu atribuţii în acest domeniu, numai cu avizul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi cu respectarea acordurilor şi convenţiilor internaţionale
la care România este parte.
5. Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică tuturor participanţilor la trafic, precum şi autorităţilor care au atribuţii în domeniul circulaţiei şi siguranţei pe drumurile publice,
precum şi în domeniul protecţiei mediului.
Art. 2.
Îndrumarea, supravegherea şi controlul respectării normelor de circulaţie pe drumurile publice se fac de către poliţia rutieră din cadrul Inspectoratului General
al Poliţiei Române, care are obligaţia să ia măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale acestora.
Art. 3.
Circulaţia pe drumurile publice din zona de frontieră şi din alte zone pentru care, potrivit
legii, s-au stabilit restricţii se face cu respectarea reglementărilor instituite pentru acele zone.
Art. 4.
Controlul circulaţiei vehiculelor aparţinând instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi
siguranţa naţională se efectuează de către poliţia rutieră, precum şi de personalul desemnat de către aceste instituţii.
Art. 5.
1. Administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrărilor, conform
competenţelor ce îi revin, cu avizul poliţiei rutiere, este obligat să instaleze indicatoare ori alte dispozitive speciale, să aplice marcaje pe drumurile publice, conform standardelor în vigoare, şi să le menţină în stare corespunzătoare.
2. Administratorul drumului public sau, după caz, antreprenorul ori executantul lucrărilor este obligat să semnalizeze corespunzător, cât mai repede posibil, orice obstacol aflat pe partea carosabilă, care stânjeneşte sau pune în pericol
siguranţa circulaţiei, şi să ia toate măsurile de înlăturare a acestuia.
3. Autorităţile publice locale sunt obligate să amenajeze staţiile mijloacelor de transport public de persoane, prevăzute cu alveole sau refugii, cu
avizul poliţiei rutiere.
4. Se interzic amplasarea construcţiilor de orice fel şi practicarea actelor de comerţ pe trotuar sau pe acostament, în parcările amenajate sau pe partea carosabilă, în condiţiile în care aceste construcţii
ar afecta siguranţa circulaţiei pietonilor şi vehiculelor.
5. În perimetrul staţiilor mijloacelor de transport public de persoane pot fi amenajate doar spaţii:
a. de aşteptare pentru călători;
b. pentru comercializarea
legitimaţiilor de călătorie.
6. În cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a stării tehnice necorespunzătoare a drumului public, a nesemnalizării sau a semnalizării necorespunzătoare a acestuia, precum şi a obstacolelor
ori lucrărilor care se execută pe acesta, administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrărilor răspunde, după caz, administrativ, contravenţional, civil sau penal, în condiţiile legii.
7. Orice măsură
de restricţie a circulaţiei pe drumurile publice se dispune de către administratorul drumului numai cu avizul poliţiei rutiere.
8. Prin excepţie de la alin. (7), în cazuri temeinic justificate, poliţia rutieră poate dispune,
fără acordul administratorului drumului public, măsuri temporare de restricţie a circulaţiei pe drumurile publice.
9. În scopul asigurării desfăşurării în condiţii de siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, poliţia
rutieră poate solicita administratorului drumului public executarea sau, după caz, desfiinţarea de amenajări rutiere.
Art. 6.
În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, expresiile şi termenii de mai jos au următorul
înţeles:
1. acordare a priorităţii – obligaţia oricărui participant la trafic de a nu îşi continua deplasarea sau de a nu efectua orice altă manevră, dacă prin acestea îi obligă pe ceilalţi participanţi la trafic care au prioritate
de trecere să îşi modifice brusc direcţia sau viteza de deplasare ori să oprească;
2. acostament – fâşia laterală cuprinsă între limita părţii carosabile şi marginea platformei drumului;
3. amenajări rutiere – totalitatea
construcţiilor, dispozitivelor şi oricăror mijloace tehnice, altele decât cele destinate semnalizării, amplasate pe drumul public în scopul asigurării securităţii rutiere;
4. ansamblu de vehicule – vehiculul cu motor cuplat
cu unul sau două vehicule, care circulă pe drum ca o unitate;
5. autostrada – drumul naţional de mare capacitate şi viteză, semnalizat special, rezervat exclusiv circulaţiei autovehiculelor, cu sau fără remorci, care nu serveşte
proprietăţii riverane, prevăzut cu două căi unidirecţionale, separate printr-o zonă mediană sau, în mod excepţional, prin alte modalităţi, cu excepţia unor locuri speciale sau cu caracter temporar, având cel puţin două benzi de circulaţie
pe sens şi banda de urgenţă, intersecţii denivelate şi accese limitate, intrarea şi ieşirea fiind permise numai prin locuri special amenajate;
6. autovehicul – vehiculul echipat cu motor în scopul deplasării pe drum. Troleibuzele
şi tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule. Mopedele, vehiculele care se deplasează pe şine, denumite tramvaie, tractoarele folosite în exploatările agricole şi forestiere, precum şi vehiculele pentru efectuarea de servicii
sau lucrări, care se deplasează numai ocazional pe drumul public, nu sunt considerate autovehicule;
7. banda de circulaţie – subdiviziunea longitudinală a părţii carosabile, materializată prin marcaje rutiere sau alte mijloace,
dacă are o lăţime corespunzătoare pentru circulaţia într-un sens a unui şir de vehicule, altele decât vehiculele care se deplasează pe două roţi;
8. banda de urgenţă – subdiviziunea longitudinală suplimentară, situată la
extremitatea din partea dreaptă a autostrăzii, în sensul de circulaţie, destinată exclusiv staţionării autovehiculelor în cazuri justificate, precum şi circulaţiei autovehiculelor cu regim prioritar care se deplasează la intervenţii
sau în misiuni cu caracter de urgenţă;
9. banda reversibilă – banda de circulaţie, marcată şi semnalizată, situată lângă axă drumului, destinată circulaţiei autovehiculelor într-un sens sau în altul, în funcţie de intensitatea
traficului;
10. bicicleta – vehiculul prevăzut cu două roţi, propulsat exclusiv prin forţă musculară, cu ajutorul pedalelor sau manivelelor;
11. coloana oficială – unul sau mai multe vehicule care circulă pe drumul public
şi sunt însoţite de unul sau mai multe autovehicule ale poliţiei rutiere, care au în funcţiune semnale speciale de avertizare sonore şi luminoase de culoare roşie;
12. conducător – persoana care conduce pe drum un grup de
persoane, un vehicul sau animale de tracţiune, animale izolate sau în turmă, de povară ori de călărie;
13. conducător de autovehicul sau tramvai, atestat profesional – persoana fizică posesoare a unui permis de conducere
şi a unui certificat de atestare profesională, care conduce un autovehicul de o anumită categorie, cu sau fără remorcă, pentru transportul de mărfuri, persoane sau alte servicii;
14. drum public – orice cale de comunicaţie
terestră, cu excepţia căilor ferate, special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulaţiei publice; drumurile care sunt închise circulaţiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscripţii vizibile;
15. instituţii medicale autorizate – unităţile sanitare specializate, cu personal calificat şi dotare corespunzătoare pentru examinarea medicală a candidaţilor la obţinerea permisului de conducere şi a conducătorilor de
autovehicule sau tramvai;
16. intersecţie – orice încrucişare, joncţiune sau bifurcare de drumuri la nivel, inclusiv spaţiile formate de acestea;
17. localitate – cătunul, satul, comună, oraşul şi municipiul ale
căror intrări şi ieşiri sunt semnalizate în conformitate cu prevederile legale;
18. masa totală maximă autorizată – masa maximă a unui vehicul încărcat, declarată admisibilă în urma omologării de către autoritatea competentă;
19. mijloc tehnic certificat – dispozitivul care dovedeşte consumul de produse ori substanţe stupefiante sau al medicamentelor cu efecte similare acestora sau prezenţa în aerul expirat a alcoolului;
20. mijloc tehnic omologat
şi verificat metrologic – dispozitivul care stabileşte concentraţia de alcool în aerul expirat ori destinat măsurării vitezei sau prin care se probează încălcări ale unor reguli de circulaţie;
21. moped – vehiculul cu două,
trei sau patru roţi, a cărui viteză maximă prin construcţie nu depăşeşte 45 km/h şi care este echipat cu un motor cu ardere internă, cu aprindere prin scânteie, cu o capacitate cilindrică ce nu depăşeşte 50 cm3 sau cu un alt motor
cu ardere internă ori, după caz, electric, a cărui putere nominală este de cel mult 4 kW;
22. motocicletă – autovehiculul cu două roţi, cu sau fără ataş, echipat cu un motor care are o capacitate cilindrică mai mare de 50
cm3 şi/sau a cărui viteză maximă, prin construcţie, depăşeşte 45 km/h;
23. parte carosabilă – porţiunea din platforma drumului destinată circulaţiei vehiculelor; un drum poate cuprinde mai multe părţi carosabile complet separate
una de cealaltă printr-o zonă despărţitoare sau prin diferenţă de nivel;
24. participant la trafic – persoana fizică ce utilizează, la un moment dat, drumul public;
25. pistă pentru biciclete – subdiviziunea părţii
carosabile, a trotuarului ori a acostamentului sau pistă separată de drum, special amenajată, semnalizată şi marcată corespunzător, destinată numai circulaţiei bicicletelor şi mopedelor;
26. prioritate de trecere – dreptul
unui participant la trafic de a trece înaintea celorlalţi participanţi la trafic cu care se intersectează, în conformitate cu prevederile legale privind circulaţia pe drumurile publice;
27. remorcă – vehiculul fără motor
destinat a fi tractat de un autovehicul sau de un tractor;
28. remorcă uşoară – remorcă a cărei masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
29. semiremorcă – remorcă a cărei masă totală maximă autorizată
este preluată în parte de către un autovehicul sau de către un tractor;
30. tractor – vehiculul cu motor, pe roţi sau pe şenile, conceput special pentru a trage sau a împinge anumite utilaje sau remorci folosite în exploatările
agricole ori forestiere sau pentru alte lucrări, care se deplasează numai ocazional pe drumul public;
31. tractor rutier – tractorul pe roţi, cu cel puţin două axe, utilizat pentru executarea de lucrări, precum şi pentru
tractarea unor remorci folosite pentru transportul de persoane sau bunuri şi care se deplasează, de regulă, pe drumul public;
32. trecere la nivel – încrucişarea la nivel dintre un drum public şi o cale ferată sau linie de
tramvai, care dispune de o platformă independentă;
33. trotuar – spaţiul longitudinal situat în partea laterală a drumului, separat în mod vizibil de partea carosabilă prin diferenţă sau fără diferenţă de nivel, destinat
circulaţiei pietonilor;
34. deţinător – persoană fizică sau juridică care foloseşte un vehicul în baza unui contract de leasing sau contract de închiriere;
35. vehicul – sistemul mecanic care se deplasează pe drum,
cu sau fără mijloace de autopropulsare, utilizat în mod curent pentru transportul de persoane şi/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrări;
36. vehicul cu mase sau dimensiuni de gabarit depăşite – vehiculul
care, datorită dimensiunilor sale ori mărfurilor transportate, depăşeşte masele totale maxime admise sau dimensiunile de gabarit admise, prevăzute în reglementările legale;
37. vehicul în circulaţie internaţională sau în
trafic internaţional – vehiculul care, prin deplasarea sa, depăşeşte cel puţin o frontieră de stat;
38. zona drumului public – cuprinde suprafaţa de teren ocupată de elementele constructive ale drumului, zona de protecţie
şi zona de siguranţă. Limitele zonelor drumurilor se stabilesc în conformitate cu prevederile legale;
39. zona pietonală – perimetrul care cuprinde una sau mai multe străzi rezervate circulaţiei pietonilor, unde accesul vehiculelor
este supus unor reguli speciale de circulaţie, având intrările şi ieşirile semnalizate în conformitate cu prevederile legale;
40. zona rezidenţială – perimetrul dintr-o localitate unde se aplică reguli speciale de circulaţie,
având intrările şi ieşirile semnalizate în conformitate cu prevederile legale.